Asociatia Producatorilor de Polistiren Expandat din Romania (ROMEPS) va prezinta, mai jos, cateva concluzii extrase din sinteza rapoartelor de auditul performantei utilizarii fondurilor publice pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte din Bucuresti, in perioada 2010 – 2014.

Programul National de Reabilitare Termica a Blocurilor de Locuinte a fost instituit prin O.G. nr 29/2000, cu toate acestea, putem vorbi de demararea efectiva a acestuia abia din anul 2009, cauzele identificate de audit pentru aceste intarzieri foarte mari fiind:

• Emiterea cu intarziere a Normelor metodologice si a standardelor de cost pentru lucrarile de reabilitare termica.
• Nestabilirea prin reglementarile legale a unor obiective si tinte clare, precum si termene de realizare a acestora pe orizonturi medii si lungi de timp.
• Modificari frecvente ale legislatiei in domeniu, coroborat cu incoerenta in stabilirea surselor si a modului de finantare a lucrarilor de reabilitare si necorelarea cu nivelul resurselor disponibile care trebuiau sa fie asigurate de la bugetul de stat.

Prin exceptie de la prevederile privind finantarea lucrarilor de reabilitare, O.U.G. nr. 18/2009 (aprobata prin Legea nr. 5/2010) a prevazut posibilitatea preluarii de catre bugetul local si a suportarii cotei de 50% ce revine Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei, si a cotei de 20% ce revine asociatiei de proprietari, in limita fondurilor aprobate de la bugetul local si a aprobarii prin Hotarare a Consiliului Local.

La nivelul Municipiului Bucuresti, dupa aparitia O.U.G. nr. 18/2009, toate Consiliile locale de sector au aprobat finantarea in proportie de 100% a lucrarilor de reabilitare termica a blocurilor, aceasta fiind practic masura care a deblocat Programul.

In conditiile in care Programul National de reabilitare termica a blocurilor nu a avut tinte si obiective concrete, structurate pe etape, in concordanta cu cerintele si termenele stabilite prin Directivele CE, asigurarea fondurilor de la bugetul de stat asa cum a fost stabilit prin legislatia in domeniu, a fost mai mult declarativa.

Insuficienta pregatire si documentare a actelor normative care au reglementat reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, si adoptarea acestora prin ordonante de urgenta, in loc sa fie supuse dezbaterii Parlamentului si eventual si unor dezbateri publice avand in vedere ca acestea afecteaza direct sau indirect toti contribuabilii din Romania (in calitate de beneficiari ai reabilitarilor pe de o parte, si de platitori de impozite si taxe si beneficiari ai cheltuielilor publice, pe de alta parte).

Din audit a rezultat ca nu exista un inventar complet al blocurilor care trebuie reabilitate, dar numai programele locale aflate in derulare pentru o parte din blocurile de locuinte din sectoarele municipiului Bucuresti, ar presupune directionarea aproape integrala a investitiilor locale catre lucrari de reabilitare pe o perioada de 9-10 ani.

Documentarea si pregatirea insuficienta a legislatiei in domeniul reabilitarii termice a blocurilor, rezulta si din faptul ca nu au fost avute in vedere legislatia, experienta si practica in acest domeniu a tarilor din fostul bloc socialist sau din tarile Uniunii Europene, raportat si la specificul si situatia actuala a fondului locativ din Romania, construit pana in anul 1990.

Cu toate ca reabilitarea termica a blocurilor a fost considerata o actiune prioritara si urgenta, toate actele normative emise pentru implementarea Programului National fiind adoptate prin ordonante sau ordonante de urgenta emise de Guvern, legislatia in cauza a fost o mare perioada de timp inoperanta urmare a unor incoerente si necorelari ale actelor legislative. Legislatia adoptata de Romania pentru reabilitarea termica a blocurilor de locuinte, emisa incepand cu anul 2000, a fost insuficient pregatita si dezbatuta, incoerenta si neunitara, de natura a crea inechitati sociale urmare a abordarii diferite in timp a surselor de finantare, precum si a posibilitatilor financiare ale fiecarui Sector al municipiului Bucuresti.

Mai mult, avand in vedere ca principala sursa de finantare este bugetul local, urmare a volumului mare de cheltuieli raportat la constrangerile bugetare, nu se poate prevedea o etapizare a Programului, tinte si indicatori de performanta ai acestuia pentru a se putea concluziona cu privire la eficienta, eficacitatea si economicitatea Programului. In aceste conditii, plecand de la experienta si solutiile adoptate de celelalte state din Uniunea Europeana, pentru stimularea proprietarilor in efectuarea de lucrari de reabilitare termica, in functie si de specificul fondului locativ din Romania, apreciem ca fiind eficienta, identificarea si adoptarea unor masuri fiscale si de autorizare a constructiilor, de natura a stimula pe termen lung, atat schimbarea caracteristicilor fondului locativ construit, cat si a constructiilor ce urmeaza sa fie executate.

Concluzii: In perioada 2010 -2012, Prin raportarea costului mediu total pe metru patrat suprafata utila, pentru totalitatea lucrarile de reabilitare termica efectuate, se retin urmatoarele: – in sectoarele 2, 3, si 4 costurile medii au fost mai mici decat standardul de cost calculat conform H.G. nr. 353/2010, – in sectoarele 1, 5 si 6 costurile medii au depasit standardul de cost de 55 euro/mp cu 36 euro/mp in sectorul 1, cu 2 euro/mp in sectorul 5 si cu 34 euro/mp in sectorul 6.

Prin raportarea costurilor lucrarilor de baza (lucrari de interventie prevazute la art. 4 lit. „a”-„d” din O.U.G. nr. 18/2009) pe metru patrat suprafata utila, se retin urmatoarele: – in sectoarele 2, 3, 4, 5 si 6 nu s-au inregistrat depasiri ale standardului de cost calculat conform H.G. nr. 353/2010, – in sectorul 1 s-au inregistrat depasiri ale standardului de cost aprobat, cu 8 euro/mp.

In perioada 2010-2014 au fost incheiate „Procese verbale de receptie la terminarea lucrarilor” pentru un numar de 2.248 blocuri de locuinte.

In concluzie, obiectivele Programului de reabilitare termica a blocurilor de locuinte asa cum au fost prevazute in legislatia interna, nu au fost indeplinite decat partial, M.D.R.A.P. care trebuia sa finanteze in cea mai mare parte si sa coordoneze acest program, neindeplinindu-si decat in mica masura rolul. Aceasta situatie poate avea consecinte negative prin nerealizarea obiectivelor prevazute in Strategia Europa 2020.

Concluzia auditului este ca din punct de vedere al derularii Programului de reabilitare termica a blocurilor a fost eficienta contractarea imprumuturilor de la diverse organisme bancare, intrucat pana la finalul anului 2014 au fost reabilitate 2.248 blocuri. Pe de alta parte trebuie avut in vedere ca prin aceasta modalitate de finantare cresc foarte mult cheltuielile de reabilitare suportate de la bugetul local prin adaugarea dobanzilor si a comisioanelor bancare si ca aceste credite blocheaza pe viitor planurile de investitii ale sectoarelor prin directionarea veniturilor bugetare prioritar pentru acoperirea datoriei publice. De asemenea, avand in vedere ca multe credite au fost contractate in valuta si cu dobanda variabila in functie de evolutia EURIBOR, exista riscuri semnificative sa nu poata fi restituite in cazul unor evolutii nefavorabile ale cursului bancar cu consecinta perturbarii functionarii si realizarii activitatii primariilor.

Documentul integral privind auditul performantei utilizarii fondurilor publice pentru reabilitarea termica a blocurilor din Bucuresti poate fi gasit pe site-ul Curtii de Conturi a Romaniei.